Purificare

Purificare

Ploaia tropăie pe tabla-n rugină

bolborosind cuvinte de taina

eunuci goi se roagă în şoaptă

în piaţa centrală-ntre ziduri

eşarfe ruginii se-mpletesc

pe umeri de bronz şi pe coapse

un  taur rănit îşi dă duhul

cascade de urlet şi dansuri

şiroaie murdare se scurg în canale

rugi disperate se-naltă-n spirală

prin orga barocă clopotniţa neagră

ploaia curge şuvoi spre lumină

şi poartă cu ea disperarea.

Plutim impreuna

Plutim impreuna

Soarele-ţi mângâie tâmpla albastră

răsucind  pustiul din gânduri furiş

te-mbrac în umbre răzleţite pe ziduri

pe pânza subţire descarc amintiri

 părul despletit se revarsă  cascadă

gând păcătos se-nfiripă adânc

pasul vioi şi râsul zglobiu

scufundă-n adânc în trup şi în vis

se-mpletesc umbre pe ziduri crăpate

profiluri cărnoase şi nuduri zburând

te desenez în planuri de taină-ţi pun aripi

pe pergament  pe hârtii rătăcite demult

cautam amândoi prin locuri ascunse

tolaniţi în fotoliul albastru plutim.

In strana

În strană

În strana întunecată şi rece

icoane şi sfinţi ne veghează departe               

lumânările  pâlpâie-n cor                             

cioburi colorate-s în geamuri zimtate         

arcuri se-mpletesc sub  tavane                               

negură groasă-i pe ziduri  crăpate                                      

moaştele  sfinte stau pe altare

în fum  de tămâie  şi rugi murmurate.

Suntem

Suntem

efemerul

lut frământat

pe mormânt plâns

somn

raţiune

albastru şi mov

suntem

chiot grotesc

şi isteric

venit din abis

clopotul obosit

ne cheamă la stele

la rit

în altare

potire şi vis

pe  masa tăcerii

e umbra albastră

hora şi focul dezleagă

misterul

blazonul cu leu

cu vultur cu şarpe

suntem  

cercul de aur

ce arde etern

Nostalgii

Umbrele copilăriei se topesc

în colb şi unghere cernite

la ceas de taină mă răscolesc

miroase-a cozonaci şi plăcinte

mă ţii în poale şi-mi cânţi

pătrund încet în neguri vrăjite

desculţ  prin  mirişti cutreier

după crăiese şopârle şi fluturi

ma rătăcesc în pădurea de tei

înot în iazul din spatele morii

stau tolănit pe plaja-nsorită

marea şi vântul împrăştie norii

femei şi copii dansează şi cântă

un clovn ameţit vorbeşte c-o sticlă

departe in bărăţie se vede o nuntă

mireasa e-n nori şi mirele-n pâclă

Mi-e sete

Sorb din căuşul sufletului 

amintiri ce vin în cascadă

m-ascund de cuvinte şi gânduri

pridvor înmiresmat se destramă

în rece şi beznă

pribegesc desculţ  în pustiu

hojbăi pe dealuri şi văi

mă uit peste umăr si cânt

mozaic  bizantin cu turle şi sfinţi

se-arată în zări

jerbe de foc se ridică în cete

dansez frenetic pe tobe pe chiot

fac şi desfac  jurăminte secrete

mă prefac încet în spumă de val

mi-e sete!

Visând

Purtăm bonete făcute din fanioane şi drapele sfâşiate demult.

Privim la vaporul care se-nclină şi umbrele noastre se ţes pe ziduri altare şi cruci,

Alunecăm continuu pe tobogane adânci şi lucioase printre uniforme insigne şi steaguri.

Fanfara ne imbărbătează cu goarne, cu talgere, cu trompete, cu tobe şi salve,

Bocitoarele şi trubadurii  stau cu aripile deschise, plutind pe cerul vineţiu.

O mulţime de clovni, pitici, actori, astrologi, chiromanţi şi generali ne sunt călăuze.

Aşteptăm bieţi schizoizi în cazărmi printre gamele, bocanci şi uşi fără clanţe,

Visând la plimbări printre stoluri de pescăruşi într-o zi mohorâtă de toamnă.

Amintiri

Stăteam cocoțați în bătrânul castan

Eliberați de acum, ce va fi, de trecut,

Vedeam  copii zdrențăroși, pitici şi lungani,

Pedagogi autoritari, fete cu păr despletit,

Profesori zeloși, șevalete, pisici în călduri…

Ne adăposteam în castanul înflorit,

Ascultam  toaca la Golia şi scârțâit de viori,

Făceam terapie cu pipă şi poveşti despre sfinți,

În sunet de clopot ,trompetă şi asfințit.

Ne visam scutul şi sabia cavalerului templier,

Recitam Eminescu, Esenin şi Byron,

Meditam împreună cu Buddha la absolut şi etern,

Stăteam în castan cu mâinile pline de culori şi de lut

Şi voci stridente ne transportau în banalul prezent.

Împreună visam

Pluteam pe corabia ancorată de cer,

Printre nori, furtuni şi gheare de vulturi,

Duhuri rătăcite mă copleseau,

Pierdute în ceaţă şi neguri.

Povesteam despre început şi sfârşit,

Ne lăsam duşi de curenţi nevăzuţi,

Zugrăveam cerul cu gânduri ghizdave,

Madone cu Prunci, Isus Pantocrator şi sfinţi,

Acompaniaţi de cântece jucăuşe şi grave.

Ne întâlneam cu Bachus la un pocal cu vin,

Stăteam la şuete cu Venus şi cu bacante,

Pictam cai sălbatici, poveşti cu zâne şi efemer

Ne legănam în tangaj printre speranţe

Şi împreună visam pe corabia ancorată de cer.

Mă uit în zări spre lumină

Aştept printre valize de lemn, cerşetori, pelerini…

Merg pe-un peron părăsit

Unde miroase-a vin, vagabonzi şi fete uşoare;

Mă aşez pe-o lespede de granit

Şi aştept lângă duhuri intrate-n uitare,

Visând la o cană de-absint.

Alături dansează o balerină,

Un clovn ponosit face gesturi obscene,

Aud militari beţi strigând „hai liberare!”,

Ascult trompete şi tobe-n surdină.

Stau ghemuit pe banca de piatră,

E  pustiu şi e întuneric,  

Iar eu mă uit în zări spre lumină.